Extragerea apei din sol

3.0 Investigarea procedeelor de scădere a nivelului apei freatice

In acest capitol se descrie modul de alegere a procedeului tehnologic cel mai potrivit pentru structura solului în locaţia unde se va efectua o viitoare construcţie .Se subînţelege că aceste corelări se vor face în faza de planificare şi calculare a tehnologiei optime care se va folosi .

 

• Determinarea valorii coeficientului k :

Valoarea coeficientului k este definitorie pentru stabilirea cantităţii de apă infiltrate în sol , respectiv a permeabilităţii solului .

 

Definiţia coeficientului k :

Valoarea coeficientului k , exprimă viteza de curgere a apei freatice în sol şi este dată  în m/ s sau cm / s . Factorii care influenţează valoarea coeficientului k :

– granulaţia solului

– densitatea solului

– temperatura apei freatice

Observaţie : influenţa temperaturii apei freatice asupra vitezei de curgere se poate neglija , deoarece apa freatică are de regulă temperatură relative constantă .

 

• Procedee pentru determinarea valorii coeficientului k

Costurile şi elementele care le influenţează , referitor la scăderea nivelului apei freatice sunt în

general neglijate de constructori şi antreprenori . Mărimea acestor costuri pot să aibă o influenţă negativă asupra cîştigurilor scontate de întreprinzător .

Pentru a evita aceste situaţii neplăcute s-ar recomanda ca în caietul de sarcini a viitoarei construcţii să fie şi informaţii referitoare la mărimea cantităţii de apă de infiltraţie în sol . Chiar dacă aceste informaţii există , ele pot fi creditate 100% , doar dacă rezultatele previziunii sunt confirmate şi de teste de pompare efectuate anterior .

In general se recomandă multă prudenţă la interpretarea documentaţiei furnizate înainte de începerea construcţiei , deoarece solul este în general neomogen . Acest lucru înseamnă că valoarea coeficientului k , determinată prin analize de sol , poate fi la rîndul ei diferită chiar în perimetrul aceleaşi viitoare construcţii .

Din motivele exprimate anterior , se recomandă , chiar în situaţia neefectuării testelor de pompare premegătoare să se efectueze analize de sol ( vezi procedeele prezentate mai jos ) , din mai multe zone de lucru , din perimetrul aceluiaşi viitor şantier .

 

3.1.1.1  Proba de noroi

Această probă este considerată ca cea mai inprecisă metodă pentru determinarea permeabilităţii solului . Se recomandă ca aceasta să fie folosită doar în caz de necesitate .

Modul de efectuare a acestui procedeu de determinare :

– într-un recipient transparent se pune apă curată

– se pune în recipient proba de sol

– se învîrte proba în apă pînă la dizolvarea completă

– se întrerupe învîrtirea probei dizolvate

– după terminarea perioadei de linştire se vor analiza sedimentele depuse în ordinea greutăţii lor specifice .

– determinarea granulaţiei sedimentelor se va face pe baza interpretării unor tabele .

– explicarea modului de calcul a valorii coeficientului k , se va face în paragraful 3.1.2

 

• Proba de cernere ( cu diferite tipuri de site )

Prezentarea tipurilor de site :

1. Site acţionate manual
2. Maşini pentru cernere , cu roată manuală cu impuls sau cu manivelă
3. Maşină de cernere cu acţionare electromagnetică

Sistemele de cernere prezentate la punctul 1 şi 2 se folosesc în şantierele fără energie electrică .

Sistemele de cernere cu acţionare electromagnetică ( punctul 3 de mai sus ) se folosesc în situaţiile cînd se cern cantităţi mari de amestecuri de nisipuri.

Componentele care trebuie să fie  pregătite pentru efectuarea unei analize prin cernere :

I. Agregat de cernere şi seturi de site cu mărime ochiului conform DIN 4188 -valori exprimate în mm

1. a) 0.04 ; 0.0125 ; 0.63; 4.0
2. b) 0.063 ; 0.2 ; 1.0 ; 6.3
3. c) 0.09 ; 0.4 ; 2.0

II. Ceas

III. Cîntar : pentru cîntărirea fracţiunilor rezultate prin cernere

IV. Diferite recipiente pentru preluarea fracţiunilor rezultate prin cernere

V. Pensule fine pentru curăţirea de sedimente ale sitelor

1. Realizarea propriu-zisă a cernerii :

Etape de lucru :

1. Proba de sol pentru analiză se va usca în prealabil şăî
2. Modul de aşezare a sitelor în maşina de cernere :

– sitele se montează pe verticală în ordinea scăderii dimensiunilor ochiurilor

3. Pe sita cu ochiurile cele mai mari se va pune o anumită cantitate din proba de sol
4. Se închide ermetic carcasa maşinii de cernut
5. Se efectuează cernerea 15 minute

Precizare : dacă nu se poate cerne proba de sol prin toate sitele disponibile , analiza se va desfăşura în mai multe etape .